Acasa Albume foto Despre Noi Sfoara in tara Abonare Intra in hora Contact Harta site
Intra in hora: Explorator Secretul tau am uitat parola sunt un explorator boboc
Cautare
Loading
Albume foto
Inaltimile mioritice
Plaja lui Ovidiu
Delta Dunarii
Fortarete si ruine
Simboluri ale puterii
Pe urmele strabunilor
Credinta stramoseasca
Peisaje citadine
Traditii nemuritoare
Diverse
Amuzament turistic
Imagini traznite
Bancuri turistice
Despre Romania
Prezentare generala
Stiati ca...
Jurnal de calatorie
Informatii utile
Agenda de evenimente
Rezervatii
Statiuni
Sfaturi de vacanta
Legaturi cu semenii
Echipament munte: muzicuta cu pedale, cutit cu luneta, toporisca cu amortizor, fes cu GPRS,...

citeste tot







Agentii de turism



Rezervatii naturale si parcuri nationale
Rezervatia Muntele Tampa

Muntele Tampa apartine de masivul Postavaru, localizat in sudul Carpatilor Orientali, mai exact in Carpatii de Curbura. Are o inaltime totala de 960 m, ridicandu-se cu 400 m deasupra orasului Brasov, privelistea de pe acesta fiind magnifica, in zilele senine putandu-se admira intreaga Tara a Barsei. Muntele Tampa este ca o peninsula muntoasa, fiind inconjurat in proportie de 80% de orasul Brasov, de aici si renumele Brasovului ca „orasul de sub Tampa” sau „orasul de la poalele Tampei”.

Muntele Tampa este singura rezervatie peisagistica din judetul Brasov ce se intinde pe o suprafata de 150 ha. Aici au fost consemnate pentru prima data doua specii de plante endemice, care traiesc numai in Romania si anume Crucea Voinicului (Hepatica transsilvanica) si Obsiga Barsana (Bromus marcensis). Inventarul de plante al Tampei este impresionant: 458 de plante superioare si peste 40 de specii de muschi. Un mare numar dintre speciile de plante de pe teritoriul rezervatiei sunt protejate la nivel european si national. Intre acestea se numara crucea voinicului, obsiga barsana, capul sarpelui, mataciunea, laleaua pestrita, zambila salbatica, deditelul.

De asemenea, tot pe muntele Tampa s-au descoperit aproape 35% din totalul speciilor de fluturi din Romania, adica 975 de specii de fluturi nocturni si diurni, precum si 17 specii rare sau foarte rare de viespi. In acelasi timp pe Tampa se inregistreaza si 110 specii de pasari, printre care bufnita, huhurezul mare, ghionoaia sura, ciocanitoarea neagra, acvila, corbul. Dintre animale, jderul de copac, veverita si ursul brun sunt specii cu o prezenta permanenta in zona, iar in mod sporadic apar rasul, pisica salbatica si exemplare izolate de caprior si cerb.

Sextil Puscariu si-a pus problema etimologiei cuvantului Tampa. Astfel, el a fost printre putinii care si-au ridicat problema originii acestui cuvant, intrebandu-se: „cum se face insa ca romanii, care au de obicei pentru muntii lor denumiri atat de plastice, ca Omul, Babele, Strunga si alte nume ce se intalnesc in Bucegii apropiati, sa fi dat in cazul acesta numele atat de nepotrivit ce aminteste de cuvintele «tamp» si «tampit»?”. El sustine si preia explicatia lui N. Draganu, potrivit careia sensul original al Tampei e cel de „stanca abrupta”, cum sunt stancile din varfurile muntelui (Tampa Mare si Tampa Mica). Cuvantul este stravechi in limba noastra, dateaza din epoca preromana si este intalnit si in dialectele meridionale italiene si la albanezii din Calabria. In urma sapaturilor arheologice s-a descoperit faptul ca stramosii nostri, avand credinte uranianiene (zeii lor isi aveau salas in cer), au ridicat pe Muntele Tampa altare pentru sacrificii. Dupa ocuparea Daciei de catre Traian, atunci cand au gasit altarele de pe Tampa, romanii, in spiritul lui Saturn (zeul timpului), ar fi numit muntele „Tempus - Temporis”, perpetuand astfel traditia. Odata cu  trecerea timpului cuvantul a suferit mici modificari in „Tempea - Tampa”. Cavalerii teutoni, cand au sosit in zona, ar fi tradus in limba germana numele vechi al cetatii, asa cum au facut si romanii. Astfel, „cetatea timpului” sau „cetatea lui Kronos” a devenit „Kronstadt”.

Accesul pe muntele Tampa se poate face in mai multe modalitati. Pentru turistii mai sportivi urcarea pe jos este alternativa preferata. Astfel, se poate ajunge pe Tampa fie pe „Drumul celor 25 de serpentine”, fie pe „Treptele lui Gabony” sau pe drumul Cavalerilor, vechi din vremea cetatii Brasovia. Pentru cei neobisnuiti cu drumetiile lungi urcarea se poate face cu telecabina care face legatura intre Cabana-restaurant Casa Padurarului de la poalele muntelui si Restaurantul Panoramic, aflat pe coama acestuia.
 
 
Vizualizari: 6183
toate drepturile rezervate © Turism-Explorer.ro, 2005